Deși am spus în articolul precedent că doresc să vorbesc despre rugăciunea de cerere, m-am abătut puțin de la subiectul în sine, dar nu foarte mult și sper că nu fără folos. Continui azi pe aceeași temă, deși știu că despre rugăciune s-a vorbit mult și se va mai vorbi. Și bine se face, căci foarte bună și folositoare este rugăciunea. De la mine pot să vă spun doar să nădăjduiți în ajutorul ei și vă voi vorbi despre ea prin cuvintele dragului nostru Sfânt Nectarie Taumaturgul:
Rugăciunea adevărată, stăruitoare și lucidă, făcută timp îndelungat, cu suflet zrobit, cu mintea concentrată și nu cu vorbărie goală este bine primită. Mobilul oricărei rugăciuni este smerenia iar dovadă de smerenie este rugăciunea. Cunoscându-se deci neputințele, invocăm ajutorul puterii lui Dumnezeu.
Fecioarele, să-L aibă înaintea ochilor pe Hristos și pe Dumnezeu Tatăl și să fie luminate prin rugăciuni de către Sfântul Duh. Dacă rugăciunea nu Îl are ca destinatar pe Dumnezeu cum să fie ascultată de Acesta? Rugăciunea ne unește cu Dumnezeu și ne familiarizează cu El, este o convorbire cu Dumnezeu și comuniune conștientă cu El, Cel mai vrednic de cinstire dintre toate.