Ajungi în viață (dacă ajungi….) să constați că toți oamenii care au fost sau există în viața ta, au fost sau sunt “o verigă importantă în calea binelui tău”. Vă propun să citiți cele ce urmează și poate veți avea un moment de meditație.
Vă voi scrie din două surse diferite. Încep cu cartea Puterea scrisă de Rhodna Byrne:
Când te afli într-o relație dificilă cu o stare de iritare poți ieși imaginânduți-l pe celalalt ca fiind: “Consilierul tău personal în domeniul relațiilor”. Există tot felul de astfel de consilieri, deghizați sub forma unor oameni obișnuiți, care te învață să îți controlezi emoțiile și să optezi întotdeauna pentru iubire!
Unii consilieri:
– pot fi ușor de iubit;
– pot fi duri forțându-te să îți depășești limitele (relația cu ei poate părea dificilă, dar ei sunt cei care te pot ajuta să devii mai puternic, făcându-te să alegi iubirea chiar și în cele mai dificile circumstanțe);
– te pot provoca să îi judeci pe ei sau pe alții, dar judecata critică este întotdeauna negativă și nu are de-a face cu iubirea;
– te pot provoca să te simți furios, plin de ură sau dornic de răzbunare (alții te fac să te simți vinovat, nedemn sau fricos).
Atât timp cât te afli pe frecvența iubirii, acești oameni nu te pot afecta, indiferent cât de puternici sau negativiști sunt. Nu există dușmani, ci doar consilieri personali, care te pot ajuta să ajungi mare!
Și acum să ne îndreptăm atenția către o altă sursă de inspirație, dar mai ales de adevarate învățături: Ortodoxia. Deși majoritatea românilor sunt ortodocși, câți mai ascultă în ziua de azi ce au de spus Sfinții? Și totuși, după cum spunea Părintele nostru Arsenie Boca, nu se știe până la urmă… poate tocmai “din înmulțirea necredinței se poate deduce provocarea credinței”. Iată deci ce vă propun, anume ce ne-a propus Iisus, să ne rugăm pentru vrăjmași prin următoarea rugăciune, dar nu neapărat pentru că vreți să vă rugați, ci măcar să citiți pentru a întelege și a medita:
Rugăciune pentru vrăjmaşi a Sfântului Nicolae Velimirovici:
Doamne binecuvântează pe vrăjmaşii mei! Şi eu îi binecuvântez şi nu-i blestem! Vrăjmaşii m-au împins şi mai mult spre Tine, în braţele Tale, mai mult decât prietenii. Aceştia m-au legat de pământ şi mi-au răsturnat orice nădejde spre pământ. Vrăjmaşii m-au făcut străin faţă de împărăţiile pământeşti şi un locuitor netrebnic, faţă de pământ. Precum o fiară prigonită, aşa şi eu, prigonit fiind, în faţa vrăjmaşilor, am aflat un adăpost mai sigur, ascunzându-mă sub cortul Tău, unde nici vrăjmaşii, nici prietenii, nu pot pierde sufletul meu.
Doamne, binecuvântează pe vrăjmaşii mei! Şi eu îi binecuvântez şi nu-i blestem. Ei au mărturisit în locul meu păcatele mele în faţa lumii. Ei m-au biciuit, când eu m-am cruţat de biciuire. Ei m-au chinuit atunci când eu am fugit de chinuri.
Ei m-au hulit atunci când eu m-am măgulit pe mine însumi.
Ei m-au scuipat atunci când eu m-am mândrit cu mine însumi.
Când eu m-am făcut înţelept, ei m-au numit nebun.
Când m-am făcut puternic, ei au râs de mine ca de un pitic.
Când am vrut să conduc pe oameni ei m-au împins înapoi.
Când m-am grăbit să mă îmbogăţesc, ei m-au smucit înapoi cu mână de fier.
Când m-am gândit să dorm liniştit, ei m-au trezit din somn.
Când mi-am zidit casă pentru viaţă lungă şi liniştită, ei au răsturnat-o şi m-au izgonit afară. Într-adevăr vrăjmaşii m-au dezlegat de lume şi mi-au prelungit mâinile până la veşmântul Tău.
Binecuvântează Doamne pe vrăjmaşii mei!
Binecuvântează-i şi-i înmulţeşte; asmute-i şi mai mult împotriva mea, ca fuga mea spre Tine să fie fără întoarcere; ca să se rupă nădejdea mea în oameni ca pânza de păianjen; ca smerenia să împărăţească deplin în inima mea; ca inima mea să devină mormântul celor rele. Ca toată comoara mea să o aduni în ceruri. Ah, de m-aş elibera odată de autoamăgire, care m-a încâlcit într-o mreajă cumplită a vieţii înşelătoare!
Vrăjmaşii m-au învăţat să ştiu ceea ce puţin ştiu în lume: că omul nu are pe pământ vrăjmaşi afară de sine însuşi. Doar acela urăşte pe vrăjmaşi, care nu ştie că vrăjmaşii nu sunt vrăjmaşi, ci prieteni severi. De aceea, Doamne, binecuvântează pe prietenii şi pe vrăjmaşii mei! Sluga blestemă pe vrăjmaşi căci nu ştie, iar Fiul îi binecuvântează căci ştie. Fiul ştie că vrăjmaşii nu pot să se atingă de viaţa lui. De aceea El păşeşte liber între ei şi se roagă lui Dumnezeu pentru aceştia.
Doamne binecuvântează pe vrăjmaşii mei! Şi eu îi binecuvântez şi nu-i blestem!
Va dau un indiciu: Dumnezeu este Iubire!
Și un sfat: Păziți-vă mintea “să nu vi-o sufle vântul”!
P.S. Mulțumesc d-nei Any pentru rugăciune.